Filmarea unui eveniment - pe cine angajezi?
Ce trebuie sa stii
Filmarea unui eveniment, in special al unuia de familie, reprezinta o investitie in memoria viitoare a faptelor, participantilor si locului unde s-a petrecut si devine, in anumite situatii, o adevarata comoara a sufletelor noastre. De aceea este foarte important sa alegem cu grija persoana si modul in care se va ocupa de realizarea acestui lucru. Iata cateva informatii de baza pe care trebuie sa le stiti atunci cand negociati filmarea unui eveniment:
Costurile filmarii
Pretul, pentru ca uneori este un factor definitoriu pe baza caruia facem alegerea, difera de la un caz la altul in functie atat de cerere, cat si de oferta. Intotdeauna va fi un pret mai mare daca solicitati o filmare cu doua sau mai multe camere, pentru acoperirea mai multor locatii simultan (ex. la mire si la mireasa acasa), pentru deplasarea in alta localitate (sau chiar tara), filmare suplimentara cu drona, camera sport, transmisiune live pe internet, etc. Oferta standard, suficienta dupa parerea mea pentru majoritatea cazurilor, este filmarea cu o singura camera, cu gestionarea corecta a timpului (de comun acord cu protagonistii), pentru a acoperi toate nevoile evenimentului.
Costul mai este influentat si de calitatea montajului si trebuie spus ca timpul si munca investite in aceasta operatiune sunt cu mult mai mari decat in filmarea propriuzisa a evenimentului. Sunt situatii cand filmari foarte bune sunt ruinate de un montaj prost, amatoricesc sau dimpotriva, filmari care par compromise, pot fi salvate de un monteur profesionist. Aceasta este o componenta, nevazuta de obicei de client, a compunerii pretului si trebuie sa retineti ca este cel putin la fel de importanta ca si filmarea.
Pretul nu ar trebui sa fie influentat de calitatea camerelor sau a operatorilor, deoarece clientul nu alege si nici nu cunoaste calitatea reala a aparatelor folosite iar operatorii, se presupune din start ca sunt profesionisti, pentru ca de aceea presteaza un serviciu platit.
Aparatura folosita
"Nu tot ce zboara se mananca", zice o vorba veche. Asa e si in domeniul filmarilor de evenimente. Lumea a fost obisnuita de la stiri, ca operatorii profesionisti sa aiba camere mari in carca si doar acelea sunt camerele pe care ar trebui sa le detina si cei care presteaza la evenimente. Fals! Patronii televiziunilor nu-si permit sa schimbe peste noapte cele 20-30 de camere de teren pe care au dat zeci, poate chiar sute de mii de dolari cu zece ani in urma, doar pentru ca au aparut modele mult mai mici.
Piata serviciilor este insa mult mai flexibila si pentru un operator de evenimente, este mai simplu sa tina o camera de 500-700g intr-o mana o zi intreaga, decat sa-si rupa umarul cu 4-5kg de fier vechi, in conditiile in care miniaturizarea aduce, de cele mai multe ori, si un plus de calitate. Totusi, pentru clientii "blocati" in mentalitate, fabricantii au adoptat solutii de "luat ochii". Asa au aparut camerele low-end cu preturi mici dar aspect "profesionist", adica mari. Insa, ca sa continui sirul zicalelor, "afara-i vopsit gardul, inauntru-i leopardul". In interiorul carcaselor de plastic, dotate cu cele mai ieftine obiective, descoperim electronica de tip amator iar calitatea imaginii este dezamagitoare, desi marcile inscriptionate sunt cele de la care avem pretentii (Sony, Panasonic, JVC). Retineti asadar ca nu conteaza neaparat dimensiunea camerei ci multe altele, care tin in special de operator - cum isi dozeaza lumina pe subiect, stabilitatea imaginii, corectitudinea filmarilor, etc.
Un alt mit care incepe sa prinda din ce in ce mai mult, este acela al DSLR-urilor (aparate foto de calitate superioara cu obiective interschimbabile), care par sa constituie un atu in negocierea pretului. Recunosc ca in multe cazuri un DSLR de calitate realizeaza o imagine superioara multor camere, in special datorita obiectivelor folosite, care exploateaza eficient adancimea de camp (DOF) si detaliile din zonele de umbra. Si atunci de ce nu? o sa intrebati. Nu zic nu, insa aceasta calitate sporita se obtine cu anumite compromisuri. Obiectivele trebuie schimbate de la o conditie de filmare la alta, setarile se fac manual, zoom-ul este incomod, din inelul obiectivului, microfonul propriu este de slaba calitate, necesita stabilizarea imaginii cu ajutorul unui gimbal (la fel de incomod) si nu in ultimul rand, obliga prinderea cu ambele maini, cu o priza destul de obositoare.
In mod sigur tehnologia viitorului va elimina multe din aceste neajunsuri si din acest punct de vedere, trebuie sa va spun ca toate aprecierile tehnice sunt valabile la data postarii acestui articol, cand pentru moment, DSLR-urile raman utile (in lipsa unei camere profesioniste) doar in productia de filme documentare si videoclipuri, unde nu exista nevoia inregistrarii instantanee a evenimentelor, unde se pot relua scenele si se filmeaza cadre scurte, regizate. Asadar, pentru filmarea unui eveniment, camerele video raman singura varianta catre care ar trebui sa ne orientam si in special, nu judecati dimensiunea, ci doar calitatea oferita in final.
Profesionistii
Daca e sa ne luam dupa oferta, ori scolile de specialitate nu mai fac fata sa scoata pe banda rulanta operatori, ori toate televiziunile din tara si-au concediat angajatii, care au inceput mici afaceri pe cont propriu. Adevarul e dureros de departe de imaginea creata - cine si-a luat o camera, s-a apucat de nunti si botezuri pe principiul "multi vede, putini cunoaste". Mai e si adoua categorie, cea a fotografilor, care au tras concluzia ca pot si ei (ori copiii sau sotiile lor) sa tina o camera in mana, astfel incat sa capitalizeze intregul venit in familie. Cred ca ei au preluat cu mandrie si titlul pompos de videografi. Ok cu asta, dar ce cunostinte au toti acesti "specialisti", legate de arta filmarii, de incadrari si succesiuni de cadre, de tranzitii, de lumini si de sunet? Cel mai probabil e vorba doar de propria experienta acumulata in relatia directa cu clientii si coafata cu ceva informatii de pe net. Se poate si asa? Desigur, un procent mic dintre ei, interesati si indragostiti de meserie, tind spre mai mult si in timp se profesionalizeaza. Cu ceilalti insa, ne vom intalni in piata ofertelor si in necunostinta de cauza, vom contracta un serviciu in urma caruia din amintirile noastre vor ramane numai ruine. Capete taiate, imagini arse sau neclare, cadre miscate si rotite nejustificat, momente importante ratate, sunet dezastruos, etc. Am simtit din pacate si eu experienta asta la nunta fiicei mele, a carei filmare si fotografii (obtinute cu greu abia dupa vreo 10 luni) s-a soldat cu lacrimi si regrete.
Cum alegem?
Gasiti pe cineva cu referinte. Daca v-a placut cum a filmat pentru o cunostinta, atunci nu ar trebui sa aveti probleme. Asigurati-va insa ca vor filma si monta aceleasi persoane. Studiourile cu grad mare de ocupare angajeaza temporar colaboratori neverificati. Cautati pe net referinte, demo-uri, alte filmari realizate de respectivii. S-ar putea sa aveti surpriza sa gasiti comentarii de la clienti nemultumiti. Nu acceptati sa platiti toata suma in avans. Cereti anticipat sa va puna la dispozitie intreg materialul brut filmat. In caz ca nu va place rezultatul final, puteti oricand reface cu altcineva montajul.
In incheiere va dau un pont cu ajutorul caruia sa va lamuriti singuri cu cine aveti de-a face - la filmarea unui eveniment, niciun profesionist nu va lucra fara casti pe urechi. Calitatea sunetului este la fel de importanta ca si imaginea iar operatorii adevarati o stiu prea bine. Succes si ...petrecere placuta!