Să înțelegem conexiunile: Thunderbolt 3, USB 3.1, USB de tip C

   Lucrurile se schimbă atât de repede în spațiul tehnic, încât chiar și profesioniștii, uneori, se găsesc blocați de terminologia inconstantă și confuză care înconjoară anumite protocoale (cum ar fi cele pe care le vom discuta astăzi - Thunderbolt și USB). Îmi amintesc de zilele cu benzi și casete, dar îmi amintesc și când au fost depășite casetele de CD-uri, iar CD-urile au fost depășite de MP3-uri, iar acum sursele de muzică sunt preluate prin streaming. Gândindu-mă la acea perioada, eram mereu încurcat de termeni noi, ceea ce făcea dificil de jonglat cu diverse expresii: CD-uri cu un singur și cu dublu strat, WAV, AAC, OGG și MP3. Visam la simplitatea zilelor când înregistram muzică pe "cas-ul" meu (de la posturile de radio) și trebuia să derulez manual cu un creion, banda blocată în casetă.

   Același lucru este valabil și pentru protocoalele Wi-Fi. Da, îmi amintesc modemurile baud și grupurile BBS și mesageria ICQ. Acum, copiii generației LOL și atacurilor DDoS discută de 802.11 ac. Ce s-a întâmplat cu "bătrânul" 802.11 a, b, g și n? A fost înlocuit alfabetul cu noi termeni combinați, cum ar fi 802.11 ac și ax.

   Același lucru se întâmplă și cu conexiunile. Dacă ați utilizat și vă amintiți computerele din zilele procesorului Pentium, atunci vă puteți aminti și durerea încercării de a conecta periferice la computer. Mouse-ul și tastatura aveau nevoie de un conector PS/2 dedicat sau un port serial (destul de ciudat, multe plăci de bază au încă această opțiune). Imprimanta? Probabil un conector gigantic de port paralel, care era cam de dimensiunea unui flash de azi. Unități hard disk externe? Dar ce ziceți de un conector SCSI vechi? Și cum adăugam o unitate ZIP cu un spațiu colosal de 100 MB - echivalentul a 85 de dischete! Cred că le puteți găsi pe eBay și vin cu un set gratuit de proteze.

   USB a avut grijă de toate acestea prin adăugarea unui format universal valabil, cu o interfață (Universal Serial Bus) care ar fi trebuit să combine uniform viteza și ușurința unei singure interfețe într-un singur conector. Din păcate, nimeni nu i-a spus lui Apple, care a continuat să ofere conectori mai puțin populari, cum ar fi Firewire 400/800.
USB 1 a debutat în 1995 cu o viteză uluitoare de 12 Mb/s. Întotdeauna preocupat de compatibilitatea cu dispozitive mai vechi, a apărut protocolul USB 1.1, ceea ce a permis vitezei să scadă până la 1,5 Mb/s, pentru dispozitivele mai lente. Până când a apărut USB 2.0, în 2000, viteza a urcat la 480 Mb/s, iar porturile erau compatibile cu dispozitive USB 1.1 mai vechi - ceea ce înseamnă că dispozitivul dvs. USB 1.1 ar putea funcționa într-un port USB 2.0, dar 2.0 nu ar funcționa într-un port USB 1.1. În același an, unitățile flash USB au devenit un lucru cert, iar utilizatorii au putut transfera ușor datele între un computer și unitățile flash, la o rată apreciabilă și la o capacitate mai mare decât înainte.

   Dar nu este suficient niciodată. După un timp apare USB 3.0 (denumit și USB 3.1 Gen 1) cu viteze de transfer superioare de 5 Gb/s (ați înțeles bine). Este compatibil cu dispozitivele USB 2.0, dar va transfera doar la viteza portului computerului gazdă; cu alte cuvinte, dacă utilizați un port USB 3.0 cu un dispozitiv USB 2.0, viteza de transfer va fi doar de 480 Mb/s. Ca și cum acest lucru nu ar fi suficient de confuz de luat în calcul, acum avem USB 3.1 (denumit și USB 3.1 Gen 2), cu o rată de transfer de 10 Gb/s și capacitatea de a transfera la acea rată folosind un cablu standard USB 3.0. Deci, dacă aveți un port USB 3.1 și un dispozitiv USB 3.1, dar utilizați un cablu USB 3.0, veți avea în continuare tot viteze de 10 Gb/s. Deci asta e totul, nu? Gresit. Uitați-vă pe graficul de mai jos pentru a vă ameți de cap cu combinațiile vitezelor USB, iar apoi vom vorbi despre USB Type-C și Thunderbolt ™.

   Ne-am înțeles până aici? Bun. Acum avem USB tip-C. La USB Type-C nu este vorba despre viteză, ci despre design. Înainte de toate, conectorii USB au fost de diferite dimensiuni: tip A, tip B, mini A, mini B, micro AB și micro B. Uneori, găsirea cablului potrivit pentru dispozitivul dvs. a fost chiar mai confuză decât imaginarea vitezei USB. De asemenea, a trebuit să stabiliți care era orientarea corectă pentru cuplarea cablului - conectat într-o poziție specifică, sau răsucirea unui cablu în întuneric ori fără vizibilitate în spatele unui PC aglomerat cu alte cabluri, reprezintă o adevarată provocare. USB Type-C se cuplează în ambele sensuri, cu susul în jos sau cu josul în sus, anulând bâjbâiala din simpla rutina plug-and-play.

   Conectorul USB de tip C poate furniza o putere de până la 100 de wați, astfel încât să îl puteți utiliza pentru alimentarea și încărcarea telefoanelor mobile, a laptop-urilor și a tabletelor. Dacă portul sau dispozitivul dvs. poate fi alimentat, este marcat printr-un logo. Porturile furnizoare de putere (sau PD) sunt indicate de simbolul bateriei în jurul logo-ului (vezi mai jos).

Simboluri USB 3.0 și USB 3.0 cu Power Delivery (stânga) ; USB 3.1, și USB 3.1 cu Power Delivery (dreapta)

O altă caracteristică nouă a conectorului USB Type-C este capacitatea sa de a trimite semnale DisplayPort pe același cablu și conector ca semnalele USB; o dată un avantaj definitoriu al Thunderbolt față de USB. Acest lucru permite utilizatorilor să conecteze display-uri externe pe același port simplu, ca mouse-ul. Din nefericire, nu toate computerele cu porturi USB Type-C pot să suporte DisplayPort pe USB Type-C, deci asigurați-vă că verificați specificațiile computerului, deoarece compatibilitatea nu este garantată.

Să vină Fulgerul (Thunderbolt)!

Deci, acum că am terminat cu tipuri și conectori USB, hai să mergem la Thunderbolt. Thunderbolt este o tehnologie de transfer (dezvoltată de Intel®) care oferă funcții PCI Express și DisplayPort într-un singur cablu. Diagrama de mai jos prezintă progresele făcute în vitezele Thunderbolt și modul în care se compară cu alte protocoale.

   Thunderbolt vă permite de asemenea să conectați mai mult de un periferic la conexiunea dvs. existentă. Datorită design-ului USB "de la gazdă la utilizator", spre deosebire de designul de tip peer-to-peer al lui Thunderbolt (și FireWire înaintea acestuia), USB nu ar putea conecta mai mult de un periferic la computerul gazdă într-un "lanț" - imaginați-vă utilizând un computer, conectați o unitate USB externă la acesta, apoi încercați să conectați un alt hard disk USB la primul și așa mai departe. USB nu poate face acest lucru (cu excepția cazului în care utilizați un hub), dar Thunderbolt poate, cu până la șase dispozitive. De asemenea, USB-ul nu este bidirecțional, ceea ce înseamnă că nu puteți transmite și primi date în același timp, în timp ce Thunderbolt poate. De asemenea, deoarece Thunderbolt folosește un bus PCIe, puteți chiar să adăugați plăci grafice externe la computerele echipate cu Thunderbolt, ceea ce nu puteți face printr-un bus USB. Noii conectori USB tip-C sunt și ei de asemenea bidirecționali, dar această funcție va fi disponibilă numai cu porturile gazdă Thunderbolt. În timp ce porturile Thunderbolt și Thunderbolt 2 au folosit conectori mini-DisplayPort, Thunderbolt 3 utilizează conectorul USB de tip C pentru toate nevoile. Singurul cablu care "va face regula" este în sfârșit aici. Va prelua Thunderbolt 3 toate protocoalele de transfer în viitorul apropiat al tehnologiei? Este cu siguranță o idee atrăgătoare, cu viteza sa de 40 Gb/s și conectivitate USB tip C. De asemenea, face apel la creativii profesioniști în înregistrari audio/video, prin abilitatea de a transfera rapid fișiere mari, aproape fără pierderi. Dar până când o să vedem Thunderbolt 3 adăugat implicit la cât mai multe laptop-uri și desktop-uri, rămâne pe lista tuturor dorințelor. Sper că acest material despre diverse tipuri de conectori, vă va ajuta să luați decizia corectă atunci când achiziționați un echipament nou în viitorul apropiat.